This site uses cookies. Some are essential while others improve your browsing experience and allow us to advertise. For more info visit the privacy policy page.
Your preferences have been updated.
Un biahe di sobrevivencia, sabor y orguyo
Un bista intimo riba e hendenan, tradicionnan y sabornan cu a forma e cushina di Aruba a traves di siglonan.
Hopi tempo prome cu Aruba tabatin nomber, hendenan a yega na su costanan buscando bida y balansa entre lama y tera.
Rond di 1450 prome cu Cristo, e prome habitantenan di e isla a establece nan mes cerca di Spaans Lagoen y Rooi Bringamosa. Nan tabata biba den harmonia cu nan alrededor. Piscando calco, turtuga y pisca di rif, coleccionando cocolishi, y cultivando yuca, maishi, cocoyam y e mata di maranguey cu awor a disparce.
Restonan arkeologico ta mustra cu nan tabata hasa y horna nan cuminda riba planchinan di piedra plat, creando pannan plat di maishi y yuca di antes. E cumindanan aki tabata pa nutricion y sobrevivencia, pero tambe conexion spiritual: cuminda como un forma di gradicimento na tera y lama pa e regalo di bida.
Na 1499 e Spañonan a yega. Nan contacto tabata cortico pero transformativo.
Pa 1515 mayoria di e habitantenan indigena di Aruba a wordo deporta pa Hispaniola pa traha como trahador forsa. Nan a laga un isla casi bashi di hende, pero yena di posibilidad.
E Spañonan a laga cabritonan y buriconan liber riba e isla, hunto cu simiya y palo di fruta cu a saca reis den e tera seco. E bestianan aki, resistente y adaptabtel, a bira un parti permanente di e paisahe di Aruba y e base di su cushina crioyo. E mescla trempan di cultivonan indigena y bestia Spaño a forma loke eventualmente a bira e cushina Arubano: simpel, ingenioso y naci for di e necesidad pa sobrevivi.
Ora e Hulandesnan a tuma posesion den siglo 17, africanonan sclavisa join famianan indigena y mestiso riba e isla. Aunke nan cantidad tabata menos compara cu riba e islanan di plantacion, nan influencia tabata profundo.
E Africano a trece un conocemento profundo di sabor, preservacion y transformacion.
Nan tabata traha sopi y stoba for di pisca sala y pida carni duro, y a cushina cu yambo (okra) of hariña di maishi. For di pobresa y scarcedad a nace creatividad: e origen di e stobanan y sopinan stima Arubano, cushina poco poco, comparti den comunidad, y sasona cu resiliencia.
Durante siglo 18 y 19, Aruba a bira un isla hulandes di bestia — un veeplantage unda cabrito, baca y burico tabata come liber den mondi. E hendenan cu tabata biba aki, descendiente di Indigena, Africano y Europeo, a crea un cushina distintamente Arubano.
Stoba di cabrito a bira un plato nacional, suavisa cu papaya berde. Comcomber stoba, funchi y pan bati tabata plato di tur dia. Riba mesanan festivo, e influencia Venezolano tabata briya door di ayaca, un plato di Pasco lora den foyo di banana, banda di e bolo preto traha cu rom y otro licornan cu te awe ta forma parti di e fiestanan di fin di aña.
Aruba su cushina crioyo nunca tabata statico. El a evoluciona den man di e hende muher cu a cushina den cushina pafo, mesclando tecnicanan, ingredientenan y amor den algo completamente di nan mes.
Pa siglos, bientonan comercial a trece hopi mas cu barco; nan a trece sabor. Aruba nunca a keda isola. Cunukeronan tabata haci comercio cu Venezuela pa maishi, banana, y koffie. Contrabandistanan tabata intercambia carni seco y cuero pa hariña y rom.
Migrantenan Chines a habri bodeganan chikito y restaurantnan, introduciendo fried rice y bami na e mesa Arubano. Nabegantenan tabata trece curry y specerij for di Asia y Caribe. Y semper e lama a keda generoso. E plato mas duradero di e isla, pisca hasa cu funchi, ta corda nos cu lama semper a alimenta e curason di Aruba.
Siglo 20 a cambia Aruba cu velocidad. E apertura di Lago Oil & Transport Company na 1924 a converti e isla den crusada mundial. Miles di hende a yega for di Caribe, America, Europa y Asia, cada un cu su propio sabor.
Trinitarionan a trece pelau y roti. Migrantenan Surnam y Hulandes a popularisa sate cu sauce di pinda. Cokinan Chines a agrega stir-fry, Libanesnan a comparti kibbeh y hummus, Portuguesnan a trece pan dushi, y Mericanonan a trece apple pie y barbecue.
Den San Nicolas, cuminda a bira un idioma comun. Na ora di lunch, trahadornan di e refineria for di cuarenta nacion tabata come hunto, intercambiando cuminda, historia y cantica. Aruba a bira literalmente un ‘melting pot’ y su cushina a refleha e diversidad aki.
Segun cu e era di refineria a mengua y turismo a surgi den añanan 80, Aruba a reinventa su mes un bes mas, hunto cu su cushina. Loke un tempo tabata wordo considera cuminda di cas a bira herencia cultural.
Keshi yena, pastechi, funchi y stoba di cabrito a pasa for di cushina familiar pa menu di restaurant. Chefnan local y fundacionnan cultural a cuminsa conserva receta, siña tradicionnan y reconsidera e cuminda di cada dia como simbolo di orguyo nacional. Loke un tempo tabata necesidad, awor a bira identidad.
Awe e cushina Arubano ta sigui evoluciona. Influencianan global ta mescla cu memoria ancestral: un keshi yena vegano aki, un ceviche cu tamarijn aya. Chefnan hoben ta experimenta cu yerba di lama local, cadushi y lion fish mientras nan ta honra e sabiduria di nan mayornan.
E herencia culinario di Aruba no ta solamente un lista di ingrediente. E ta un storia di resiliencia, migracion y comunidad. Desde piscado y cunukero te cu trahadornan di refineria y doñonan di restaurant, cada generacion a agrega su propio sabor den e wea.
Cada plato, si ta un humilde pisca hasa cu funchi of un reinterpretacion di ‘fine-dining’, ta conta mesun historia: cu riba e isla chikito aki, mundo semper a topa na mesa.
E historia aki no ta solamente tocante cuminda. E ta tocante pertenencia. E cushina di Aruba ta conta e storia di ken nos ta y con nos a comparti nos mes cu mundo.
E coleccion di receta aki ta parti di e iniciativa di e muraya historico di Autentico Food Festival, crea pa honra e herencia culinario di Aruba.
Hopi di e recetanan presenta aki a keda conserva durante decadanan a traves di recortenan di corant warda pa Sra. Rosaura Semeleer-Quandt y su mama, Sra. Sophia Quandt—un muher Arubano stima y conoci pa su lesnan popular di cushinamento y su rol den siña generacionnan e arte di cushina local.
Hopi di e recortenan aki ta inclui nomber di miembronan di comunidad cu originalmente a entrega esakinan na corantnan y revistanan local, ofreciendo un bista riba e creatividad y conocemento di e hogarnan di Aruba. Otronan ta recetanan di Sra. Sophia Quandt y otro recetanan a keda anonimo, pero hunto nan ta forma un registro bibo di sabornan cu a forma e bida diario riba e isla.
Contribucionnan adicional a wordo comparti generosamente danki na Sra. Graciela Nedd-Cheng di Departamento Arubiana-Caribiana di Biblioteca Nacional Aruba.
E proyecto aki a wordo coordina door di Fundacion Go Cultura, den colaboracion cu Aruba Tourism Authority.
Nos ta invita bo pa explora e coleccion aki. Un archivo culinario cu ta abarca diferente momento den historia di Aruba y pa tene e tradicionnan aki bibo den bo propio cushina.
Bolo di pruimen • Pastechi • Cabrito Stoba (Goat Stew) • Keeshi Yena • Pan Bollo • Pan Bati • Drikidek • Kool Stoba (Cabbage Stew) • Pan Dushi (Sweet Bread) • Bolo Preto ½ lb (Black Cake)
We’re just getting started with the amazing effects Aruba has to offer. Dig into your trip details below to unlock a Caribbean experience that will fill you with sunshine and send you home with a happy afterglow that never fades.
myAruba planner
Save your favorite places and experiences to a custom itinerary you can manage while you're visiting the island: Start Planning
Sign-up to find your Voluntourism Experience